Articol pentru antreprenori care vor să inoveze și să își îmbunătățească afacerea prin modul de gândire al lui Steve Jobs în trei întrebări.

Timp de citire: 6 minute

TL;DR

Dacă ar fi să reții un singur lucru, ar fi acesta: înainte să îți perfecționezi produsul, întreabă-te ce diferență reală aduce pentru utilizator. Dacă răspunsul nu e clar, regândește ideea prin prisma impactului emoțional și funcțional pe care îl creează.

Când dorești să-ți transformi afacerea și ideile după principiile lui Steve Jobs, începe prin a-ți pune aceste trei întrebări: De ce este importantă? Ce experiență creăm? Ar putea supraviețui în forma sa cea mai simplă? Fă-ți o obișnuință din a pune aceste întrebări în procesul tău creativ și al echipei tale. 

Aplicația noastră, Idea Morph, te poate ajuta să vii cu idei care trec de acest filtru. Procesul de generare de idei conține un exercițiu de reframing care te pune în perspectiva lui Steve Jobs și-ți oferă prompt-uri de inspirație pentru a-ți stimula creativitatea. Iar dacă simți că te împotmolești, creează un cont pentru firma ta și noi te ajutăm cu un expert. 

Mentalitatea care creează valoare

Când Steve Jobs a prezentat primul iPhone în 2007, Apple a marcat o revoluție în modul în care oamenii interacționează cu tehnologia. Jobs l-a numit „un iPod, un telefon și un dispozitiv de comunicare prin internet”. Asta pentru că primul iPhone combina trei dispozitive într-o singură placă elegantă din sticlă și aluminiu. Inginerii Apple au regândit interacțiunea cu dispozitivul, renunțând la stylus și meniuri complicate, pe care le-au înlocuit cu un ecran touchscreen. 

Rezultatul a fost istorie: în 74 de zile, Apple a vândut peste 1 milion de iPhone-uri și a continuat să remodeleze o întreagă industrie care astăzi valorează trilioane. Magia primului iPhone stătea în felul în care se simțea: elegant, uman, în mod radical simplu. Nu doar funcționa, avea sens ca obiect și funcționalitate.

Sub conducerea lui Steve Jobs, veniturile Apple au trecut de la niveluri modeste la sute de miliarde. Dacă ești un antreprenor dornic să ai impact, poți avea de învățat din mentalitatea lui Steve Jobs. El nu era interesat să fie „suficient de bun”, voia produse care să conteze. Iată trei întrebări pe care le poți folosi pentru a simula modul său de gândire, pentru a construi idei mai puternice și pentru a livra produse cu adevărat valoroase pentru oameni.

1. De ce este importantă ideea ta?

Jobs a pus întotdeauna scopul înaintea perfecțiunii. El nu și-a propus pur și simplu să construiască cel mai bun gadget: el a vrut să rezolve o problemă atât de bine încât oamenii să simtă lipsa acesteia.

Mantra sa de „integrare a hardware-ului și software-ului” și designul ca experiență demonstrează acest lucru. Într-adevăr, el susținea că fiecare detaliu contează, nu doar aspectul, întrucât experiența de utilizare a produsului este produsul în sine. 

De exemplu, atunci când Apple a lansat primul Mac sau, mai târziu, iPhone-ul, Jobs și echipele sale au vorbit atât despre specificații, cât și despre senzația pe care ți-o dă utilizarea produsului. Pentru Jobs era important ca clientul să răspundă la produsele Apple cu “wow, cineva de la Apple chiar s-a gândit la asta!”

Deci, cum poți aplica acest principiu? Înainte de a-ți rafina caracteristicile sau interfața cu utilizatorul, întreabă-te: ce diferență reală va face această idee pentru cineva? Dacă răspunsul este vag („ar fi frumos…”), înseamnă că trebuie să reevaluezi importanța a ceea ce ești pe punctul de a implementa. Gândește-te mai mult asupra impactului emoțional și funcțional: „Când cineva folosește acest lucru, ce va simți sau va face diferit?” 

💡 Aici e esența întregului proces creativ. Nu designul, nu viteza, ci semnificația. Înțelege de ce ideea ta contează pentru cineva. Abia apoi construiește în jurul acelui „de ce”.

2. Ce experiență creezi și pentru cine?

Steve Jobs nu a creat doar un produs; el a creat un ecosistem, o emoție și o poveste. Simplitatea, eleganța și anticiparea au fost integrate în esența creării produsului. Filozofia de design a lui Steve Jobs era „simplitatea ca sofisticare supremă”. El a pus întotdeauna accentul pe gândirea centrată pe utilizator: elimină ce este inutil, concentrează-te pe modul în care cineva întâlnește produsul în viața reală.

Când primul iPhone a eliminat tastatura fizică, a pus în centrul atenției experiența ecranului touchscreen. Nu pentru că era cel mai avansat lucru pe care inginerii Apple l-ar fi putut construi, ci pentru că definea un mod radical mai simplu și mai emoțional de interacțiune.

Uite ce trebuie să faci: identifică când, unde și cum va folosi utilizatorul ideea ta. Care este mentalitatea lui? Care este contextul? Apoi întreabă-te: designul ideii se potrivește cu acea experiență?

Dacă există puncte de fricțiune, pași complecși, opțiuni confuze, distrageri, ia în considerare simplificarea. Concentrează-te pe întreg parcursul utilizatorului cu produsul, nu doar pe produs în sine.

3. Este produsul meu suficient de simplu să supraviețuiască în timp?

Jobs era vădit împotriva complexității de dragul complexității. El a promovat minimalismul nu doar ca estetică vizuală, ci ca principiu structural, întrucât complexitatea ascunde uneori puncte slabe, pe când simplitatea semnalează claritatea scopului. El a insistat să lucreze cu cei mai buni oameni la cele mai bune produse, deoarece compromisurile în execuție subminează simplitatea care face ca experiența să strălucească.

Steve Jobs a menționat odată „sindromul celui de-al doilea produs”: când primul produs al unei companii are succes, adesea compania complică excesiv următorul, uitând ce a făcut ca primul să prindă pe piață.

Așadar, reține: când ideea ta devine complicată (prea multe caracteristici, prea multe target audiences, beneficii ambigue, etc.) fă un pas înapoi și întreabă-te: dacă am reduce totul la esență, ce ar rămâne? Dacă esența nu comunică suficient de clar un beneficiu sau o emoție, înseamnă că produsului tău îi lipsește semnificația. Vizează ceva ce cineva ar remarca și reține, nu doar ceva care bifează cerințele tehnice.

Cum se leagă totul

Când combini aceste trei întrebări, e bine să adopți mai degrabă o mentalitate decât să cauți să treci printr-un checklist. Mentalitatea lui Steve Jobs se așază pe trei paliere:

• Scopul întâi de toate: de ce este importantă această idee.

• Design centrat pe experiență: cum se simte produsul și cum interacționează utilizatorul.

• Simplitate impusă: poate rezista produsul fără elemente suplimentare?

  
  

În momentul în care începi să vezi ideile tale din perspectiva lui Steve Jobs, nu mai măsori succesul în funcție de cât de repede poți livra produsul sau de câte funcții poți integra în el. Perspectiva lui Jobs se baza pe aliniere, pe o înțelegere comună foarte clară a motivului pentru care ceva merită să existe. Când o echipă știe de ce construiește, nu doar ce construiește, fiecare decizie este natural legată de scopul final. 

De asemenea, principiile lui Steve Jobs au asigurat longevitatea produselor concepute. Insistența lui Jobs asupra scopului și experienței utilizatorului a făcut ca produsele Apple să se distingă într-o piață suprasaturată, care adesea urmărea specificațiile și tendințele.

O funcție poate atrage atenția, dar semnificația câștigă loialitatea. Gândește-te la modul în care iPhone-ul sau MacBook-ul nu au rezolvat doar probleme tehnice, ci au modelat obiceiuri, estetică și așteptări. Produsele care contează devin instrumente integrate în viața de zi cu zi.

Același principiu se aplică oricărei afaceri: când filtrezi ideile prin „Are importanță? Pare corect? Este suficient de simplu pentru a rezista?”, creezi produse care depășesc campaniile și momentele de hype. Simplitatea și scopul nu sunt constrângeri, ci au un potențial real de a crea ceva inovator.

Câteva capcane de evitat

Nu ar fi corect să nu recunoaștem că și un geniu al inovației în tech avea punctele sale slabe.

Dorința de perfecțiune și simplitate se poate transforma uneori în paralizie și „dacă nu este perfect, mai așteptăm”. Stilul de conducere al lui Jobs era adesea autocratic și intens. Deși a dat rezultate, a creat și tensiune. De asemenea, reține că simplitatea nu înseamnă „lipsit de caracteristici”, înseamnă „cu scop”.

Tentația de a elimina totul poate însemna și că elimini ceea ce contează. În cele din urmă, ia în considerare faptul că piața sau contextul pot varia în cazul tău: Jobs lucra cu un brand și un ecosistem uriaș, în industria tech din America. Dacă ești un antreprenor la început de drum care folosește Idea Morph, spre exemplu, adaptează principiile lui Jobs la realitatea produsului tău și nu copia totul cuvânt cu cuvânt.